Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns


Muschii membrului superior: umar, antebrat, brat, mana

Buican
Buican

05 Aug 2021

eye-glyph Vizualizări: 8120

Distribuie Articolul

MUŞCHII UMĂRULUI

Formează o masă musculară, care reliefurile umărului şi acoperă articulaţia scapulohumerală. Muşchii se dispun sub forma unui con cu baza la torace şi vârful la humerus. Ei sunt în număr de şase: deltoidul, supra-spinosul, infraspinosul, rotundul mare, rotundul mic şi subscapularul.
 
 
1. Muşchiul deltoid (M. deltoideus). Este cel mai superficial şi mai voluminos dintre muşchii umărului. Are formă triunghiulară şi acoperă articulaţia scapulohumerală.
Inserţii. Inserţia superioară se face corespunzător celor trei porţiuni ale sale:
- pe treimea laterală a marginii anterioare a claviculei (prin fibre tendinoase şi fibre musculare);
- pe marginea laterală a acromionului (prin mici aponevroze);
- pe buza inferioară a marginii posterioare a spinescapulei (printr-o aponevroză triunghiulară).
De la origine, fasciculele musculare coboară spre humerus în modul următor: fasciculele anterioare (claviculare) oblic dinainte înapoi; fasciculele mijlocii (acromiale) vertical; iar cele posterioare (scapulare) oblic dinapoînainte. Toate cele trei fascicule converg spre un tendon ce se prinde pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului. Inserţia deltoidului pe humerus se face sub cea a pectoralului mare, fapt cu importanţă în deplasarea capetelor osoase într-o fractură a diafizei humerale situată deasupra tuberozităţii. Fragmentul inferior al osului se va deplasa în sus, tras de muşchiul deltoid, iar fragmentul superior, medial, tras de pectoralul mare.
Raporturi. Faţa superficială a muşchiului este acoperită de fascie şi piele. Faţa profundă acoperă articulaţia umărului, precum şi tendoanele muşchilor care înconjură articulaţia. Aceştia sunt: înapoi, infraspinosul, rotundul mic, rotundul mare şi capul lung al tricepsului; înainte, supraspiosul, bicepsul, coracobrahialul şi pectoralul mare. Marginea anterioară a muşchiului formează cu pectoralul mare spaţiul deltopectoral, iar marginea posterioară încrucişează muşchii infraspinos, rotund mare, rotund mişi triceps. Vârful se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserţie a trapezului.
Acţiune. Cele trei grupe de fascicule realizează urmă- toarele mişcări: a) fasciculele anterioare execută proiecţia
înainte şi rotaţia internă a braţului: b) cele posterioare, proiecţia înapoia şi rotaţia externă a braţului; c) fasciculul
mijlociu este exclusiv abductor. Acţiunea sinergică a celor trei fascicule produce abducţia braţului până la orizontală. Bursa subdeltoidiană (Bursa subdeltoidea), anexată muşchiului deltoid, este dispusă între faţa profundă a muşchiului şi tuberculul mare al humerusului. Este constantă şi comunică adesea cu bursa subacromială (Bursa sub- acromialis) situată între acromion şi ligamentul coraco-acromial, pe de o parte, şi capsula articulaţiei, pe de altă parte. Inflamaţia acestor burse (bursită) poate da o limitara mişcărilor. În paralizia deltoidului, braţul atârnă flasc şi balant de-a lungul trunchiului, umărul este căzut, luând aspectul de „umăr în epolet", iar capsula articulară este relaxată, ceea ce poate duce la luxaţii şi
subluxaţii ale humerusului în articulaţia scapulohumerală.
Inervaţie. Este dată de nervul axilar.
 
 
2. Muşchiul supraspinos (M. supraspinatus) ocupă fosa supraspinoasă.
Inserţii. Are originea în fosa supraspinoasă a scapulei şi pe fascia cu caracter de aponevroză ce acoperă muşchiul. Fibrele musculare se îndreaptă anterior şi lateral trecând peste articulaţia scapulohumerală şi converg într-un tendon ce se insera pe feţişoara superioară de pe tuberculul mare al humerusului.
Raporturi. Muşchiul este acoperit de trapez şi acoperă fosa supraspinoasă şi capsula articulaţiei umărului.
Acţiune, a) Asupra articulaţiei scapulohumerale: este abductor al braţului, ajutând deltoidul în acţiunea sa. În paralizia acestuia îl poate înlocui parţial; are rolul unui ligament activ menţinând capul humeral în cavitatea glenoidă. b) Asupra capsulei articulare: inserându-se şi pe capsulă, o fereşte să fie prinsă între suprafeţele articulare în mişcările din articulaţia umărului.
Inervaţia este dată de nervul suprascapular, ramură colaterală a plexului brahial.
 
 
3. Muşchiul infraspinos (M. infraspinatus) ocupă cea mai mare parte a fosei infraspinoase.
Inserţii, Originea se face în fosa infraspinoasă prin fibre tendinoase şi pe fascia infraspinoasă ce-l acoperă. Fibrele converg într-un tendon ce trece posterior de articulaţia umărului şi se insera pe feţişoara mijlocietuberculului mare al humerusului.
Raporturi. Este acoperit de trapez, deltoid şi piele; acoperă fosa infraspinoasă şi articulaţia scapulohumerală; lateral răspunde marelui şi micului rotund.
Acţiune. Muşchiul este un rotator în afară al humerusului, cu eficienţă mai mare atunci când braţulfost, în prealabil, rotat înăuntru. Este un tensor al capsulei articulare şi menţine în acelaşi timp în contact oasele în articulaţia scapulohumerală.
Muşchiul dispune de o bursă seroasă situată între tendonul propriu şi capul humeral (Bursa subtendinea musculi infraspinati).
Inervaţia este dată de nervul suprascapular.
 
 
4. Muşchiul rotund mic (M. teres minor) este situat lateral de muşchiul infraspinos, cu care se confundă la prima vedere.
Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a scapulei, în vecinătatea marginii laterale a acesteia şi pe faţa profundă a fasciei infraspinoase. Muşchiul se îndreaptă lateral şi în sus, trecând înapoia articulaţiei scapulohumerale de a cărei capsulă aderă şi se termină printr-un tendope feţişoara inferioară a tuberculului mare al humerusului.
Raporturi. Este acoperit de muşchiul deltoid; el acoperă capul lung al tricepsului. La origine este situat imediat lângă rotundul mare, de care apoi se depărtează formând un spaţiu triunghiular; acesta va fi descris cu rotundul mare.
Acţiune. Este un rotator în afară al braţului.
Inervaţia este dată de nervul micului rotund, ram colateral din nervul axilar.
 
 
 
5. Muşchiul rotund mare (M. teres major) este alungit, voluminos şi puternic, întins de la unghiul inferior al scapulei, Ia creasta tuberculului mic al humerusului.
Inserţii. Medial porneşte de pe unghiul inferior al scapulei şi de pe jumătatea inferioară a fâşiei osoase situate de-a lungul marginii laterale a osului, având fibre inserate şi pe faţa profundă a fasciei infraspinoase. Fasciculelmusculare se îndreaptă în sus, anterior şi lateral, şi se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului. între acest tendon şi humerus se dezvoltăbursă sinovială (Bursa subtendinea musculi teretis majoris). Tendonul muşchiului rotund mare este situat înapoia tendonului muşchiului dorsal mare, de care este despărţit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi muşchi sunt unite.
Raporturi. Cele mai importante raporturi le au marginile muşchiului. Marginea inferioară formează cu marginea omonimă a muşchiului dorsal mare marginea posterioară a bazei axilei. Marginea superioară este separată de rotundul mic printr-un spaţiu triunghiular cu baza lhumerus numit triunghiul birondo-humero-tricipital. Acesta este divizat în două porţiuni de capul lung al tricepsului: a) lateral, patrulaterul humero-tricipital, prin care trec nervul axilar şi artera circumflexă humerală posterioară; b) medial, triunghiul omotricipital, prin care trece artera circumflexă a scapulei. Faţa posterioară este acoperită de dorsalul mare şi piele; faţa anterioară este în raport tot cu muşchiul dorsalul mare care înconjură marginea inferioară a rotundului mare şi se aşază pe faţa lui anterioară; ea este încrucişată de vasele axilare şi de muşchiul coracobrahial.
Acţiune. Când muşchiul ia punctul fix pe torace, este adductor şi rotator înăuntru al braţului (deci sinergie cu dorsalul mare şi antagonist cu deltoidul); în acelaşi timp imprimă braţului şi o uşoară mişcare de retropulsie. Este mişcarea de „a pune mâinile la spate". Când ia punctul fix pe humerus, duce scapula în sus şi înainte.
Inervaţia o dă nervul toracodorsal din plexul brahial.
 
 
6. Muşchiul subscapular (m. subscapularis) este umuşchi triunghiular situat în fosa subscapulară.
Inserţii. Are originea în fosa subscapulară; de aici toate fibrele converg lateral într-un tendon ce aderă strâns de
capsula articulaţiei scapulohumerale şi se insera pe tuberculul mic al humerusului.
Raporturi. Faţa posterioară acoperă fosa subscapulară; faţa anterioară se aplică parţial pe torace, iar în rest se
îndepărtează de acesta şi ia parte la formarea peretelui posterior al axilei. Ca urmare va fi în raport cu conţinutul axilei, în special cu vasele şi nervii din această regiune.
Raporturile tendonului, diferite de cele ale corpului mus- cular (care au fost prezentate anterior), sunt următoarele:
posterior cu capsula articulaţiei de care este separat de bursa subscapulară (Bursa subtendinea musculi subscapularis); anterior este încrucişat de biceps şi coracobrahial, de care se află separat printr-o bursă seroasă independentă de articulaţie.
Acţiune. Este un rotator înăuntru al humerusului şi deci antagonist al infraspinosului, rotundului mic şi porţiunii scapulare a deltoidului; de asemenea şi adductor, când braţul este ridicat. în plus, menţine capul humeral în cavitatea glenoidă, având şi acţiune protectoare asupra capsulei.
Inervaţia provine din nervul subscapular.
 
 
 
Rezumatul acţiunilor muşchilor umărului. Rezumând acţiunea sinergică şi cea antagonistă a celor şase muşchi grupaţi în jurul articulaţiei scapulohumerale, se poate spune că:
- deltoidul şi supraspinosul sunt abductori;
- infraspinosul şi rotundul mic sunt rotatori în afară;
- rotundul mare şi subscapularul sunt adductori şi rotatori înăuntru.
MUŞCHII NECESARI MIŞCĂRILOR ÎN ARTICULAŢIA SCAPULO-HUMERALĂ
Pot fi grupaţi astfel:
a) proiecţia înainte este executată de muşchiul deltoid (porţiunea anterioară) pectoralul mare şi muşchiul biceps brahial. Cel mai important este deltoidul, aşa în paralizia lui, bolnavul are dificultate în ducerea alimentelor la gură;
b) proiecţia înapoi este executată de muşchiul deltoid (prin fasciculul posterior) dorsal mare, rotund mare, capul lung al tricepsului; rolul principal îl are deltoidul;
c) abducţia  este asigurată de deltoid şi supraspinos, ajutaţi de capul lung al bicepsului;
d)adducţia este realizată de un complex muscular format din cei doi muşchi mari ai axilei (pectoralul mare şi dorsal
mare), apoi de toţi muşchii umărului, în afară de supraspinos (deltoid prin fasciculul anterior şi cel posterior, infraspinos, rotund mare, rotund mic, subscapular) şi de muşchii lungi ai braţului (biceps şi coracobrahial).
e) rotaţia înăuntru: cel mai important este subscapularul, susţinut de pectoralul mare, dorsalul mare, rotundul mare şi de capul lung al bicepsului;
f)rotaţia înafară este dată de infraspinos şi rotundul mic.
 

MUŞCHII BRAŢULUI

Sunt aşezaţi în două regiuni: regiunea anterioară, cu muşchii biceps brahial, coracobrahial şi brahial; regiunea
posterioară, cu muşchiul triceps brahial. Aceste regiuni sunt separate între ele prin septe intermusculare ce provin
din fascia braţului.
 
MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE
Regiunea anterioară cuprinde muşchii flexori, aşezaţi pe două planuri: planul superficial format de bicepsul brahial şi planul profund format de muşchii coracobrahial şi brahial.
 
1. Muşchiul biceps brahial (M. biceps brachii) este umuşchi lung, fusiform, cu originea pe scapulă, prin două
capete distincte: capul lung şi capul scurt, care se unesc într-un corp muscular ce coboară prin loja anterioară a
braţului şi se termină pe extremitatea superioară a radiusului. La omul viu, medial de el există un şanţ bicipital medial (Sulcus bicipitalis medialis) care răspunde traiectului arterei brahiale; iar lateral, când muşchiul biceps este
contractat, apare şanţul bicipital lateral (Sulcus bicipitalis lateralis).
Inserţii. Ia originea prin două porţiuni: capul scurt sau porţiunea scurtă (Caput breve) pe vârful procesului coracoid, printr-un tendon comun cu al coracobrahialului (tendonul coracobicipital); capul lung sau porţiunea lungă (Caput longum) aşezat
lateral de precedentul, se insera printr-un tendon pe tuberculul supraglenoidian al scapulei şi pe cadrul glenoidian. Tendonul trece prin interiorul cavităţii articulare scapulohumerale învelit într-o teacă sinovială (Vagina tendinis intertubercularis). El este deci intracapsular, dar extrasinovial.
Iese apoi din articulaţie şicoboară prin şanţul intertubercular, unde este acoperit de tendonul marelui pectoral. Cele două capete, la început independente, fuzionează într-un singur corp muscular gros şi fusiform ce descinde până la cot, unde se insera printr-un tendon pe tuberozitatea radiusului. Între tendon şi tuberozitate există o bursă bicipitoradială (Bursa bici-
pitoradialis). De pe partea medială a acestui tendon sdesprinde o lamă aponevrotică numită aponevroza muşchiului biceps sau expansiunea bicipitală (Aponeurosis musculi bicipitis brachii sau Aponeurosis bicipitalis). Aponevroza radiază în direcţie ulnară şi se ancorează în fascia antebrahială.
Raporturi, a) La umăr, tendoanele bicepsului sunt situate în axilă: capul lung în cavitatea articulară între capul humerusului şi capsulă; capul scurt, lateral de coracobrahial, vine în raport cu peretele posterior al axilei, iar anterior este acoperit de peretele anterior al acestei regiuni.
b) La braţ este acoperit anterior de fascia brahială, ţesut celular subcutanat şi piele, iar posterior, este aşezat pe muşchiul brahial, de care este separat prin nervul musculocutanat. Lateral vine în raport cu muşchii deltoid şi brahioradial, medial cu mănunchiul vasculo-nervos brahial, fiind muşchiul satelit al arterei brahiale.
c) La nivelul cotului intră în unghiul format de grupul muşchilor epitrohleeni şi cel al muşchilor laterali (brahioradial, muşchii lung şi scurt extensori radiali ai carpu- lui); medial de el trec vasele brahiale (acoperite de aponevroza bicipitală); lateral de muşchi trec nervul radial şi artera recurentă radială. În 20% din cazuri, între tendonul terminal al bicepsului, tendonul brahialului şi coarda oblică, se poate dezvolta o bursă interosoasă cubitală (Bursa cubitalis interossed).
Acţiune. Are acţiune atât asupra braţului cât şi a antebraţului. Cu toate sare numai peste două articulaţii, acţiunea lui se efectuează până în articulaţia radioulnara distală. Muşchiul flectează antebraţul pe braţ, dar flexia este completă numai dacă antebraţul este în supinaţie.
Este un puternic supinator al antebraţului: când antebraţul se află în pronaţie, tuberozitatea radiusului este aşezată
dorsal, tendonul bicepsului fiind înfăşurat în jurul radiusului; contracţia muşchiului deplasează înainte tuberozitatea şi duce antebraţul în supinaţie. Asupra braţului are, prin capul scurt, o acţiune de adducţie (ca şi coracobrahialul); prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este abductor. Când ia punct fix pe antebraţ,flectează braţul pe antebraţ.
Inervaţia este dată de nervul musculocutanat.
 
 
2. Muşchiul coracobrahial (M. coracobrachialis) este situat medial faţă de capul scurt al bicepsului.
Inserţii. Proximal se insera printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului, pe vârful procesului
coracoid. Fasciculele musculare merg în jos şi se fixează pe faţa medială a humerusului, în porţiunea ei mijlocie,
unde se află o impresiune rugoasă.
Raporturi. Situat în bună parte în axilă, el are trei raporturi principale: medial cu mănunchiul vasculo-nervos axilar, lateral cu capul scurt al bicepsului şi este perforat de nervul musculocutanat.
Are raporturi strânse cu vasele axilei, constituind un bun reper pentru descoperirea lor. între tendonul de inser-
ţie al muşchiului coracobrahial şi muşchiul subscapular se găseşte bursa muşchiului coracobrahial (Bursa musculi
coracobrachialis).
Acţiune. Este adductor şi proiector înainte al braţului.
Inervaţie: Din nervul musculocutanat.
 
 
 
3. Muşchiul brahial (M. brachialis) este un muşchi lăţit, situat la partea anterioară şi inferioară a braţului, înapoia
bicepsului; el lărgimea braţului în partea lui inferioară.
Inserţii. Inserţia superioară se face pe buza inferioară a tuberozităţii deltoidiene, pe feţele laterală şi medială a
humerusului dedesubtul inserţiei deltoidului şi pe cele două septe intermusculare ale braţului, în special pe cel medial.
Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulaţiei cotului pe care o parte din ele se insera şi se termină
printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei.
Raporturi. Vine în raport anterior cu bicepsul, de care este separat prin nervul musculocutanat; medial cu mănunchiul vasculo-nervos al braţului şi cu muşchiul rotund pronator; lateral cu muşchi brahioradial şi lung extensor radial al carpului. între brahioradial şi brahial trec nervul radial, arterele brahială profundă şi recurentă radială; posterior răspunde humerusului şi feţei anterioare a articulaţiei cotului.
Acţiune. Este cel mai puternic flexor al antebraţului pe braţ şi tensor al capsulei articulaţiei cotului.
Inervaţia provine din nervul musculocutanat, mai rar din nervul radial.
 
 
 
MUŞCHIUL REGIUNII POSTERIOARE
Regiunea conţine un singur muşchi, tricepsul brahial.
 
Muşchiul triceps brahial (M. triceps brachii) este un muşchi voluminos, format din trei porţiuni: o porţiune
lungă şi două porţiuni scurte.
Inserţii. Capul lung (Caput longum) se insera printr-un tendon pe tuberculul infraglenoidian al scapulei; aderă de capsula articulaţiei umărului şi coboară între cei doi muşchi rotunzi pentru a se uni cu celelalte două capete şi a forma corpul muşchiului. Capul lateral (Caput laterale) se insera pe septul intermuscular brahial lateral şi pe faţa posterioară a humerusului, deasupra şanţului nervului radial. Capul medial (Caput mediale) se insera pe septul intermuscular brahial
medial şi pe faţa posterioară a humerusului, situată sub şanţul radiasului. Cele trei porţiuni merg în jos şi se insera printr-un tendon comun puternic pe faţa posterioară şi pe cele două margini ale olecranului. Unele fibre profunde se fixează
pe capsula articulaţiei'cotului (M. articulam cubitî); ele împiedică prinderea capsulei între suprafeţele articulare. Pe viu, simpla extensie a antebraţului evidenţiază muşchiul.
Raporturi. Muşchiul are raporturi importante: posterior este acoperit de deltoid şi mai jos de piele; anterior este separat prin nervul radial şi artera brahială profundă, de humerus; de-a lungul marginii mediale merge nervul ulnar; capul lung al muşchiului triceps participă la formarea patrulaterului humerotricipital şi al triunghiului omotricipital. Între fasciculele tendonului tricipital se găseşte uneori, bursa intratendinoasă olecraniană (Bursa intratendinea olecrani); înaintea tendonului tricepsului, între el şi olecran se află bursa subtendinoasă olecraniană (bursa subtendinea m.
tricipitis brachii), iar între olecran şi piele se află bursa subcutanată olecraniană (Bursa subcutanea olecrani).
Acţiune. Muşchiul este extensor al antebraţului, tensor al capsulei articulare; extensor şi adductor al braţului prin
capul lung.
Inervaţie. Ramuri din nervul radial.
 
 
 

MUŞCHII ANTEBRAŢULUI

 
Muşchii antebraţului sunt grupaţi în trei regiuni: anterioară, laterală şi posterioară.
 
REGIUNEA ANTERIOARĂ
Cuprinde opt muşchi, dispuşi în patru planuri:
a) primul plan este format din patru muşchi, care în succesiune latero-medială sunt: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului;
b)planul al doilea este format de flexorul superficial al degetelor;
c) planul al treilea este format de muşchii flexor profund al degetelor şi flexor lung al policelui;
d) planul al patrulea este format de muşchiul pătrat pronator.
Muşchii acestei regiuni au porţiunile lor musculare spre partea proximală a antebraţului, iar tendoanele spre partea distală. în grupul superficial, format de primele două planuri, toţi muşchii iau naştere pe epicondilul medial, de unde şi numele lor de epitrohleeni. Muşchii grupului profund, format de următoarele două planuriau originea pe diafizele oaselor antebraţului.
 
1. Muşchiul rotund pronator (M. pronator teres) este cel mai lateral muşchi al primului plan.
Inserţii. Ia naştere prin două fascicule: un fascicul humeral (Caput humerale) de pe faţa anterioară a epicondilului medial; altul ulnar (Caput ulnare) de pe faţa medială a procesului coronoid al ulnei. După un scurt traiect, cele două fascicule fuzionează dând corpul muscular, ce se îndreaptă oblic în jos şi lateral şi se fixează în treimea mijlocie a feţei laterale a radiusului, pe tuberozitatea pronatorie.
Raporturi. Prezintă trei raporturi principale: marginea lui laterală delimitează cu brahioradialul fosa cubitală (Fossa cubitî) în care pătrunde bicepsul brahial; iar între biceps şi rotundul pronator se află artera brahială, acoperită de aponevroza muşchiului biceps. Nervul median trece printre cele două capete de origine ale muşchiului.
Acţiune. Este un pronator al mâinii, iar prin capul humeral, flexor al antebraţului pe braţ.
Inervaţia este dată de nervul median.
 
 
2. Muşchiul flexor radial al carpului (M. flexor carpi radialis) sau palmarul mare.
Inserţii. Are originea pe faţa anterioară a epicondilului medial şi pe despărţitoarele fibroase care îl separă de rotundul
pronator, lateral, şi de palmarul lung, medial. Fasciculele musculare se îndreaptă în jos şi în afară, iar la partea mijlocie
a antebraţului converg către un tendon. Acesta trece înapoia retinaculului flexorilor şi se insera printr-o expansiune
fibroasă, pe baza metacarpianului al doilea.
Raporturi. La antebraţ: faţa superficială este acoperită de fascia antebrahială şi piele; faţa profundă acoperă muşchii flexor superficial al degetelor şi flexor lung al policelui. Tendonul lui participă în treimea distalăantebraţului împreună cu tendonul brahioradialului la delimitarea şanţului pulsului. Acest şanţ are o deosebită importanţă în practica medicală, la acest nivel palpându-se pulsul arterei radiale; serveşte, de asemenea, în medicina operatorie la descoperirea acestei artere, situată lateral de tendonul flexorului, cât şi a nervului median, situat
medial de el. La gâtul mâinii tendonul trece înapoia retinaculului flexorilor, în şanţul osului trapez, unde prezintă o bursă seroasă.
Acţiune. Este un flexor al mâinii pe antebraţ şi slab flexor al antebraţului pe braţ; este de asemenea, slab abductor al mâinii şi pronator al antebraţului, când mâna este în extensie.
Inervaţia este dată de nervul median.
 
 
3. Muşchiul palmar lung (M. palmaris longus) sau palmarul mic. Muşchiul se întinde de la epicondilul medial, la palmă, fund situat medial de flexorul radial al carpului. în 20% din cazuri lipseşte.
Inserţiile se fac pe faţa anterioară a epicondilului medial şi pe despărţitoarele fibroase ce-1 separă de muşchii
flexor radial al carpului, lateral, şi flexor ulnar al carpului, medial. Corpul muscular foarte scurt se continuă cu un
lung tendon care trece pe dinaintea retinaculului flexorilor şi se termină la palmă cu aponevroza palmară.
Acţiune. Este un slab flexor al mâinii şi al antebraţului; slab pronator al mâinii.
Inervaţia este dată de nervul median.
 
 
 
4. Muşchiul flexor ulnar al carpului (M. flexor carpi ulnaris) sau muşchiul cubital anterior.
Prezintă un traiect paralel cu ulna, de la epicondilul medial la pisiform, fiind muşchiul cel mai medial din primul plan.
Inserţii. Cea proximală se face prin două capete: unul
humeral (Caput numerale) pe epicondilul medial şi altul ulnar (Caput ulnare) pe marginea medială a olecranului
şi pe cele două treimi superioare ale marginii posterioare a ulnei. Aceste capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trec nervul ulnar şi artera recurentă ulnară posterioară. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se insera pe osul pisiform.
Raporturi. Raporturile principale sunt cu artera şi nervul ulnar, pe care le acoperă prin faţa profundă sau laterală, fiind muşchiul lor satelit.
Acţiune. Este flexor şi adductor al mâinii.
Inervaţia o dă nervul ulnar.
 
 
5. Muşchiul flexor superficial al degetelor (M. flexor digitorum superficialis) formează singur planul al doilea al muşchilor regiunii anterioare a antebraţului.
Inserţii. Inserţia proximală este întinsă şi porneşte prin două capete: capul principal sau humero-ulnar (Caput humero-ulnare) pleacă de pe faţa anterioară a epicondilului medial şi de pe marginea medială a procesului coronoid; capul accesor sau radial (Caput radiale) se prinde pe marginea anterioară a radiusului în porţiunea proximală. între aceste capete se întinde o arcadă tendi- noasâ, pe sub care trec artera uînară şi nervul median. Corpul muscular este format dintr-un strat superficial destinat degetelor III şi IV şi dintr-un strat profund, ce conţine fibre pentru degetele II şi V. La partea distală a
antebraţului, corpul muscular se împarte în patru porţiuni, care se termină fiecare prin câte un tendon. Acestea trec separat pe sub retinaculul flexorilor, ajung la palmă şi apoi la degetele respective. La nivelul falangei proximale, fiecare tendon se divide în două fâşii. Acestea se reunesc mai jos (unele fibre ale lor chiar se încrucişează) formând
Chiasma tendinum şi delimitează astfel un orificiu pricare trec tendoanele flexorului profund al degetelor.
Reconstituind, tendonul se împarte în două bandelete terminale, care merg se insere pe partea mijlociefalangei medii.
Raporturi, a) La antebraţ, muşchiul este aşezat pflexorul profund al degetelor, de care este separat prin nervul median şi artera ulnară, şi este acoperit de planul muscular superficial şi piele.
b) La gâtul mâinii, tendoanele trec prin canalul osteofibros al carpului împreună cu cele ale flexorului profund al
degetelor şi al flexorului lung al policelui, precum şi cu nervul median. Alunecarea lor este favorizată de o teacă sinovială.
c) La palmă, tendoanele sunt situate înaintea celor ale flexorului profund al degetelor.
d) La degete sunt importante raporturile între tendoanele celor doi flexori ai degetelor. Am văzut tendoanele
flexorului superficial prezintă în dreptul falangei proximale câte un orificiu prin care pătrunde tendonul cores-
punzător al flexorului profund, ce devine astfel superficial. Deci, la nivelul falangelor medie şi distală dispoziţia
tendoanelor este inversată: tendonul flexorului profund este situat anterior (tendon perforant) iar al celui superficial, posterior (tendon perforat). Cele două tendoane, superficial şi profund, sunt menţinute pe faţa anterioară a falangelor printr-o lamă conjunctivă recurbată ca un semicerc, numită teaca fibroasă a degetelor mâinii (Vaginae fibrosae digitorum manus). Această lamă se fixează pe marginile feţelor anterioare ale falangelor. La fiecare deget se formează deci câte un canal osteofibros pentru tendoanele respective, unde acestea sunt fixate pe faţa anterioară a falangei prin mezotendoane. La degete acestea se numesc frâie ale tendoanelor şi pot fi lungi sau scurte (Vincula tendinum, Vinculum longum, Vinculum breve).
Acţiune. Muşchiul flectează falanga medie pe cea proximală, degetele pe mână, mâna pe antebraţ şi antebraţul pe braţ. Este un adductor al mâinii şi apropie degetele depărtate.
Inervaţia o dă nervul median.
 
6. Muşchiul flexor profund al degetelor (M.flexor digitorum profundus) formează partea medială a stratului al treilea muscular.
Inserţii. Originea este pe cele două treimi proximale ale feţelor anterioară şi medială ale ulnei şi pe membrana
interosoasă a antebraţului. Corpul muscular se îndreaptă distal, iar la partea mijlocie a antebraţului se împarte în patru fascicule, continuate fiecare prin câte un tendon. Acestea trec înapoia retinaculului flexorilor, ajung la
palmă unde diverg spre degetele II, II, IV şi V; aici perforează tendoanele flexorului superficial şi se termină
pe baza falangelor distale. Pe tendoanele acestui muşchi, la nivelul palmei, se insera muşchii lombricali.
Raporturi. La antebraţ: muşchiul este aşezat pe ulnă, pe membrana interosoasă şi pe pătratul pronator; este acoperit de flexorul superficial al degetelor şi de flexorul ulnar al carpului. între aceşti doi muşchi şi flexorul profund trec nervul median, vasele şi nervul ulnar. La gâtul mâinii, la palmă şi la degete are raporturi identice cu ale flexorului superficial şi au fost studiate cu acestea.
Acţiune. Este flexor al ultimelor două falange, al mâinii pe antebraţ şi adductor al mâinii.
Inervaţie. Porţiunea medială primeşte ramuri din nervul ulnar, porţiunea laterală din nervul median (inter-
ososul anterior).
 
 
 
7. Muşchiul flexor lung al policelui (M flexorpollicilongus). Este un muşchi situat în acelaşi plan cu precedentul, dar lateral de el.
Inserţiile se fac proximal pe faţa anterioară a radiusului şi pe membrana interosoasă. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se termină pe baza falangei distale a policelui.
Raporturi. La antebraţ este acoperit de muşchii planurilor precedente şi acoperă radiusul şi membrana interosoasă. Marginea lui laterală vine în raport cu capul radial al flexorului superficial al degetelor iar marginea medială, cu flexorul profund al degetelor, de care este separat printr-un interstiţiu, pe unde trec vasele şi nervul interosos anterior. La gâtul mâinii trece înapoia retinaculului flexorilor, în canalul carpian. La mână trece printre cele două fascicule ale flexorului scurt al policelui. La deget, tendonul intră într-un tunel osteo-fibros asemănător cu cel al celorlalte degete.
Acţiune. Muşchiul flectează falanga distală pe cea proximală, degetul pe metacarpian şi mâna pe antebraţ, determinând şi o uşoară abducţie a acesteia.
Inervaţia este dată de nervul median (interososul anterior).
Acţiunea flexorilor degetelor. Acţiunea flexorilor asupra falangei proximale este foarte redusă. Această flexiune este executată de interosoşi. Muşchii flexori au o importantă acţiune de flexiune asupra mâinii, datorită retinaculului flexorilor care îi menţine strâns pe carp. Flexorul profund al degetelor are acţiune îflexiunea de forţă, iar cel superficial intervine în
mişcările delicate.
 
8. Muşchiul pătrat pronator (M. pronator quadrate) se întinde între porţiunile distale ale ulnei şi radiusului.
Inserţii. Plecate din treimea inferioară a feţei anterioare a ulnei, fibrele merg transversal şi se insera pe faţa anterioară a radiusului, în treimea corespunzătoare.
Raporturi. Muşchiul acoperă scheletul antebraţului şi articulaţia radio-ulnară distală şi este acoperit de flexorul lung al policelui, de flexorul profund al degetelor şi de flexorul ulnar al carpului.
Acţiune. Este un pronator al mâinii şi antebraţului.
Inervaţia o dă nervul median prin ramura interosoasă.
 
 
MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A ANTEBRAŢULUI
Regiunea posterioară a antebraţului este formată din opt muşchi dispuşi pe două planuri.
 
Planul superficial conţine patru muşchi: extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului şi anconeul.
Planul profund este constituit tot de patru muşchi: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui, lungul extensor al policelui şi extensorul indexului. Ei formează la origine o masă musculară comună, nedivizată, care apoi se împarte în cei patru muşchi.
 
1. Muşchiul extensor al degetelor (M. extensor digitorum) este muşchiul cel mai lateral din stratul superficial.
Inserţii. Proximal se fac pe epicondilul lateral, pe ligamentul colateral radial, pe fascia antebrahială şi pe despărţitoarele fibroase care îl separă de muşchii vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal şi se împarte în patru fascicule ce se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V. La nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene, fiecare tendon trimite câteexpansiune fibroasă care aderă de capsula articulară şi se insera pe falanga proximală; apoi primesc expansiunile largi ale muşchilor interosoşi şi ale lombricalilor cu care formează aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri aponevrotice: cea mediană se fixează pe faţa dorsală a falangei medii; iar celelalte se unesc şi se prind pe faţa dorsalăfalangei distale. Tendoanele degetelor III, IV şi V sunt legate între ele pe faţa dorsală a metacarpienelor prin
punţi fibroase transversale (Connexus intertendineus).
Raporturi. Faţa posterioară a muşchiului este acoperită la nivelul antebraţului de piele şi de fascia antebrahială, la gâtul mâinii de retinaculul extensorilor, iar la mână dfascia dorsală a mâinii.
Prin faţa sa anterioară extensorul degeteloacoperă muşchiul supinator şi muşchii planului profund al antebraţului, articulaţia radiocarpiană, muşchii interosoşi dorsali şi falangele. Marginea laterală vine în raport cu scurtul extensor radial al carpului, iar marginea sa medială cu extensorul degetului mic.
Acţiune. Este un extensor al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp şi a mâinii pe antebraţ. Extensia falangei proximale este puternică, în timp ce extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de interosoşi. Muşchiul este şi extensor şi adductor al mâinii şi abductor al degetelor.
Inervaţia provine din ramura profundă a radialului.
 
2. Muşchiul extensor al degetului mic (M. extensor digiti minimi) este situat medial de extensorul degetelor şi fuzionat adesea cu acesta.
Inserţii. Se fac pe epicondilul lateral, fascia antebrahială şi pe despărţitoarele fibroase care îl separă de muşchii vecini. Corpul muscular se continuă cu un tendon, ce trece pe sub retinaculul extensorilor printr-o culisă specială, merge de-a lungul celui de-al V-lea metacarpian şi se insera pe ultimele două falange ale degetului mic, fuzionându-se cu tendonul provenit de la extensorul degetelor.
Raporturi. Medial, vine în raport cu extensorul ulnar al carpului; lateral, cu extensorul degetelor; raporturile anterioare şi posterioare sunt similare cu ale muşchiului precedent.
Acţiune. Este extensor al degetului mic, contribuind şi la extensia mâinii.
Inervaţia este dată de un firişor din ramura profundă a nervului radial.
 
3. Muşchiul extensor ulnar al carpului (M. extensor carpi ulnaris) sau cubitalul posterior, este situat medial
de precedentul.
Inserţii. Proximal se insera prin capul humeral pe epicondilul lateral (Caput numerale), pe marginea posterioară a ulnei prin capul ulnar (Caput ulnare) şi pe fascia antebrahială. Tendonul lui trece prin şanţul epifizei distale a ulnei, între cap şi procesul stiloid şi se insera pe baza metacarpianului V.
Raporturi. Este acoperit de fascia antebrahială şi piele. Anterior vine în raport cu muşchiul supinator, cu muşchii stratului profund şi cu ulna. Marginea laterală răspunde extensorului degetului mic; marginea medială, proximal anconeului şi distal ulnei, care-l separă de muşchiul flexor ulnar al carpului.
Acţiune. Muşchiul este extensor şi adductor al mâinii.
Inervaţia provine din ramura profundă a radialului.
 
4. Muşchiul anconeu (M. anconeus) este un muşchi mic, triunghiular, situat în regiunea cotului, care din punct
de vedere anatomic şi fiziologic poate fi considerat caporţiune a tricepsului brahial.
Inserţii. Se fac pe partea posteromedială a epicondilului lateral, de unde fibrele musculare se îndreaptă oblic, distal şi medial, terminându-se pe suprafaţa triunghiulară de pe treimea proximală a feţei posterioare a ulnei.
Raporturi. Faţa superficială este acoperită de piele şi fascie, faţa profundă vine în raport cu articulaţia cotului şi
cu muşchiul supinator. Marginea proximală e în raport ctricepsul, iar marginea distală cu extensorul ulnar al carpului.
Sub inserţia proximală se găseşte bursa anconeului.
Acţiune. Muşchiul este extensor al antebraţului.
Inervaţia provine din nervul radial.
 
5. Muşchiul abductor lung al policelui (M. abductor pollicis longus). Este cel mai lateral şi mai puternic dintre muşchii planului profund.
Inserţii. Proximal se fac pe faţa posterioară a ulnei, pe faţa posterioară a radiusului (treimea mijlocie) şi pmembrana interosoasă. Muşchiul se îndreaptă oblic în jos şi în afară; se continuă printr-un tendon ce trece prin şanţul de pe faţa laterală a extremităţii distale a radiusului împreună cu tendonul scurtului extensor al policelui, se insera pe baza primului metacarpian.
Raporturi. în partea proximală, fiind situat profund, este acoperit de muşchii precedenţi; în partea distalăantebraţului devine superficial şi este acoperit doar de fasciaantebrahială şi piele. Muşchiul acoperă oasele antebraţului,
tendonul lui încrucişând muşchii scurt şi lung extensori radiali ai carpului. Marginea laterală vine în raport cu supinatorul, iar cea medială cu scurtul extensor al policelui.
Acţiune. Muşchiul este abductor al policelui şi al mâinii. El este sinergist al muşchilor flexori (şi nu al extensorilor). În caz de paralizie a flexorilor el poate să- i înlocuiască.
Inervaţia o dă nervul interosos posterior, ramurăradialului.
 
6. Muşchiul extensor scurt al policelui (M. extensor pollicis brevis) este situat medial de precedentul.
Inserţii. Are aceeaşi inserţie proximală şi acelaşi traiect cu precedentul, de care este alipit în partea proximală. Tendonulu trece prin aceeaşi lojă osteo-fibroasă şi se insera distal pe baza falangei proximalepolicelui.
Raporturi. Prezintă aceleaşi raporturi cu precedentul. Tendoanele ambilor muşchi formează împreună relieful ce delimitează lateral „tabachera anatomică".
Acţiune. Este extensor şi abductor al policelui.
Inervaţia este dată de nervul interosos posterior, ramură a radialului.
 
7. Muşchiul extensor lung al policelui (M. extensor pollicis longus) este situat medial de precedentul.
Inserţii. Se prinde proximal pe membrana interosoasă şi pe treimea mijlocie a feţei posterioare a ulnei. Tendonul
terminal trece printr-un şanţ oblic, situat pe faţa posterioară a epifizei distale a radiusului; coteşte puţin împrejurul crestei osoase ce delimitează lateral acest şanţ; apoi îndreptându-se oblic distal şi lateral, încrucişează tendoanele extensorilor radiali ai carpului şi se insera pe falanga distală a policelui.
Raporturi. La antebraţ, muşchiul are aceleaşi raporturi ca şi precedenţii. La gâtul mâinii, între tendoanele scurtului extensor şi al lungului abductor situate lateral, şi tendonul lungului extensor situat medial, se delimitează un triunghi care corespunde la suprafaţă depresiunii  denumite „tabachera anatomică". în fundul acesteia, pe planul osos, se găsesc tendoanele extensorilor radiali ai carpului şi artera radială.
Acţiune. Muşchiul extinde falanga distală a policelui, înclinând lateral şi extinzând uşor întreaga mână. Asupra
policelui pus în abducţie are însă o acţiune de adducţie.
Inervaţia provine din nervul interosos posterior, ramura a radialului.
 
8. Muşchiul extensor al indexului (M.. extensor indicis) este cel mai medial din grupul muşchilor profunzi.
Inserţii. Inserţia proximală se face pe faţa posterioară a ulnei şi a membranei interosoase. La gâtul mâinii ten-
donul lui trece prin acelaşi canal osteo-fibros cu extensorul degetelor; la nivelul articulaţiei metacarpofalangiene se confundă cu tendonul acestuia, destinat degetului index.
Raporturi. La nivelul antebraţului este acoperit dmuşchii superficiali, iar la mână de fascie şi piele; acoperă ulna, articulaţia radiocarpiană, carpul şi metacarpul.
Acţiune. Muşchiul este extensor al indexului şi ajută la extensia mâinii.
Inervaţia. Se face prin nervul interosos posterior, ramură a nervului radial.
 
MUŞCHII REGIUNII LATERALE A ANTEBRAŢULUI
Regiunea laterală a antebraţului cuprinde patru muşchi, aşezaţi pe două planuri; planul superficial cu muşchii brahioradial, lung extensor radial al carpului şi scurt extensor radial al carpului şi un plan profund reprezentat de un singur muşchi, muşchiul supinator.
 
1. Muşchiul brahioradial (M. hrachioradialis) este cel mai superficial şi cel mai puternic muşchi al grupului lateral.
Inserţii. Inserţia proximală se face pe marginea laterală a humerusului şi pe septul intermuscular lateral al braţului.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

[email protected]

Publicitate:

[email protected]
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!