Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

miercuri, august 10, 2022

Guşa nodulară – cauze şi diagnostic

NewsMed
NewsMed

21 Jan 2018

eye-glyph Vizualizări: 7320

Distribuie Articolul

Generalităţi

Guşa nodulară reprezintă o modificare atât a structurii parenchimului tiroidian, cât şi a dimensiunii glandei tiroide. Glanda se prezintă uneori mărită în volum, iar guşa poate fi formată dintr-un nodul solitar ori mai mulţi noduli, situaţie în care se numeşte guşă polinodulară.  Deşi clinic, circa 4-7% dintre adulţi au un nodul palpabil, datorită ecografiei cu înaltă rezoluţie folosită astăzi, afecţiunea s-a dovedit a fi destul de frecventă, cu o incidenţă de aproximativ 50% în rândul populaţiei. Guşa nodulară apare mai des la femei decât la bărbaţi, prevalenţa crescând odată cu vârsta. Nodulii tiroidieni pot avea o consistenţă solidă, chistică sau mixtă.

Cauzele gușii nodulare

Cauzele ce duc la apariţia şi dezvoltarea guşii nu sunt cunoscute cu exactitate, etiologia acesteia fiind însă intens studiată. S-a stabilit că factorul primar ce ar putea fi implicat constă în mutaţii genetice, moştenite ori dobândite, sexul feminin fiind mai predispus. Factorii secundari sunt:

–          deficitul de Iod din dietă, care duce la apariţia guşii endemice (caracteristică zonelor sărace în iod)

–          tiroidita autoimună Hashimoto  (prin inflamaţie cronică a glandei)

–          iradierea la nivelul capului sau gâtului

–          expunerea la agenţi radioactivi (după accidentul nuclear de la Cernobîl s-a constat o creştere alarmantă a numărului de cancere tiroidiene)

–          fumatul, stresul cronic, anumite medicamente

–          există şi anumite alimente care consumate în cantităţi excesive favorizează creşterea guşii: boabe de soia, conopidă, broccoli, varză

–          deficitul de fier, vitamina A, seleniu

Diagnostic şi investigaţii în gușa nodulară

În general, guşile nodulare nu dau simptome timp îndelungat. În cazul adolescenţilor şi tinerilor apare o modificare difuză a glandei tiroide datorată schimbărilor hormonale caracteristice acestei perioade, care în mod normal ar trebui să regreseze, însă, mai ales la fete acest lucru nu se mai întâmplă, iar în timpul sarcinii glanda se hipertrofiază în continuare.

Boala este descoperită ori întâmplător, în cadrul unui consult medical pentru altă patologie sau pacienţii se prezintă la doctor datorită următoarelor simptome:

–          simt la palpare o „excrescenţă” la nivelul gâtului

–          au senzaţia de „nod în gât” frecvent

–          dificultăţi la înghiţire

–          senzaţie de sufocare (prin presiune asupra traheei)

–          palpitaţii, nervozitate, transpiraţii

–          scădere ponderală, probleme de memorie

–          modificări ale vorbirii, răguşeală

În cazul suspicionării existenţei unuia sau a mai multor noduli, se va efectua pentru început un istoric clar al pacientului, vârstele extreme (<20 ani sau >60 ani), sexul masculin sau istoricul familial de cancer tiroidian fiind factori de risc pentru boala canceroasă. Statistic însă, dintre guşile nodulare aproximativ 4% sunt maligne, restul fiind benigne.

Diagnosticul se pune coroborând examenul clinic cu testele sanguine, ultrasonografia (ecografia de înaltă rezoluţie), computer tomografia şi scintigrafia (utilizată relativ rar în zilele noastre). Ecografia tiroidiană nu prezintă absolut nici un risc pentru pacient, fiind o investigaţie foarte eficientă care oferă date despre dimensiunea nodulilor sau chistelor, structura şi forma acestora, mărimea guşii, iar prin tehnica ecografică Doppler, se vizualizează fluxul de sânge care traversează guşa . De asemenea, sub ghidaj ecografic se realizează puncţia-biopsie cu ac fin (FNAB) a eventualilor noduli tiroidieni cu aspect suspect pentru stabilirea naturii acestora.

Testele sanguine constau în principal în dozări hormonale. Acestea sunt:

–          TSH, FT3 şi FT4 (uneori şi T3, T4 total) pentru a aprecia statusul funcţional al glandei tiroide. În majoritatea cazurilor, guşa este normofuncţională. În timp, aceasta poate evolua către hiper- sau hipotiroidie

–          Anticorpii anti-TPO şi anti-TG, pentru a exclude tiroidita autoimună cronică

–          Calcitonina, care exclude carcinomul medular tiroidian

Computer tomografia şi rezonanţa magnetică sunt utilizate mai rar în investigarea guşei nodulare, avantajul acestora constând în aprecierea extinderii şi dimensiunilor guşei retrosternale, însoţită adesea de senzaţia de sufocare.

 Evoluţia şi tratamentul gușii nodulare

Întrucât majoritatea guşilor nodulare sunt benigne şi nu afectează funcţionalitatea glandei, se recomandă urmărirea acestora de către medicul endocrinolog odată la 6-12 luni, prin ecografie şi teste de sânge, deci pacientul trebuie să se prezinte la control.

Ca şi tratament medicamentos se utilizează terapia cu L-T4 (hormon tiroidian) şi suplimente cu iod (Iodide) cu scopul de a reduce dezvoltarea nodulilor şi preveni apariţia altor noduli, însă doar sub supraveghere medicală.

În situaţia existenţei nodulilor maligni sau cu risc de malignizare se va lua hotărârea ca aceştia să fie îndepărtaţi chirurgical, în general prin lobectomie sau tiroidectomie totală. După operaţie, poate fi necesar tratamentul cu iod radioactiv pentru a elimina resturile de ţesut tiroidian.

Concluzii

Conform studiilor, cea mai frecventă patologie tiroidiană este guşa nodulară, detectată chiar şi în regiunile fără deficit de iod. Chiar dacă cei mai mulţi noduli sunt necanceroşi şi nu dau simptome, este indicat consultul medical în momentul palpării acestora la nivel cervical şi monitorizarea periodică. Nodulii cresc lent, de-a lungul deceniilor, cu posibilitatea apariţiei hipertiroidismului în evoluţie.Complicaţiile sunt foarte rare, şi în cazul guşilor de dimensiuni mari, acestea pot fi: paralizia nervului laringeu recurent sau sindromul Claude-Bernard-Horner.

Bibliografie

http://columbiasurgery.org/conditions-and-treatments/multinodular-goiter

https://chirurgie-drfodor.ro/2014/09/gusa-nodulara-tiroidieni-tratament.html

http://www.csid.ro/boli-afectiuni/endocrinologie/gusa-polinudolara-12814723/

https://www.sursadesanatate.ro/nodulii-tiroidieni-diagnostic-si-tratament

http://columbiasurgery.org/conditions-and-treatments/multinodular-goiter

– „Curs de endocrinologie clinică”, Aurora Miloş, Ioana Zosin, ed. Eurobit, Timişoara, 2013

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Dr. Burcovschi Victoria
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Dislipidemia , Nefropatia diabetica , Sindromul insulinic autoimun cu hipoglicemie Neuropatia diabetica

Evaluat 0 / 10
Locație: Iaşi
Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

[email protected]

Publicitate:

[email protected]
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!